Peste 100 de țări din lume folosesc acest mecanism prin care modifică ora, primăvara și toamna.
În fiecare an, România trece la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie. Anul acesta, schimbarea orei se va face în noapte dintre 28 și 29 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00.
Așadar, ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă din an.
Ideea trecerii la ora de vară îi aparține lui Benjamin Franklin, însă în timpul Primului Război Mondial a apărut pentru prima oară necesitatea introducerii orei de vară, pentru a diminua consumul de cărbune, Austro-Ungaria și Germania fiind primele țări care au recurs la conceptul schimbării orei, în 1917. În România, ora de vară a fost introdusă în 1932, acest sistem funționând până în 1940, când țara noastră a renunțar la schimbare. Asta până în anul 1979 când România a semnat Convenția fusurilor orare. În 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în țările Uniunii Europene. În 1996, ținând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Conform Convenției fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pămînt același minut și aceeași secundă, iar diferențele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 și a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie și martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. Nu toate țările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de state din întreaga lume. De asemenea, trecerea la ora de iarnă nu are loc simultan în toate țările din cauza diferenței de fus.